- adânc în pământ
- far in / into the ground.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
adânc în pământ
Look at other dictionaries:
pripon — PRIPÓN, pripoane, s.n. 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut; ţăruş înfipt în pământ de care se prinde această funie sau acest odgon. ♦ Funie care serveşte la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcaţii; ţăruş de care… … Dicționar Român
jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) … Dicționar Român
adânci — ADÂNCÍ, adâncesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) face mai adânc, a (se) săpa în adâncime. 2. refl. A pătrunde în adâncime, a înainta spre interior; a se face nevăzut. S a adâncit în pădure. ♦ fig. A se cufunda (în...), a fi absorbit (de...). 3 … Dicționar Român
peninsulă — PENÍNSULĂ, peninsule, s.f. Întindere de pământ care înaintează adânc în mare ca o prelungire a uscatului, rămânând înconjurată din trei părţi de apă. – Din lat. peninsula, fr. péninsule. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PENÍNSULĂ s.… … Dicționar Român
prosterna — PROSTERNÁ, prostérn, vb. I. refl. A se pleca, a se înclina (până la pământ) în faţa cuiva în semn de veneraţie, de umilinţă, de supunere etc. [prez. ind. şi: prosternez] – Din fr. prosterner. Trimis de ana zecheru, 20.04.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
buştean — BUŞTEÁN, buşteni, s.m. Trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere; buştihan. ♢ expr. (Adverbial) A dormi buştean = a dormi adânc. A (se) lămuri buştean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit … Dicționar Român
înrădăcina — ÎNRĂDĂCINÁ, înrădăcinez, vb. I. refl. A se fixa în pământ prin rădăcini; a prinde rădăcini. ♦ fig. A pătrunde adânc (în conştiinţă, în obişnuinţă etc.). – În + rădăcină. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNRĂDĂCINÁ vb. a se încuiba,… … Dicționar Român
şanţ — ŞANŢ, şanţuri, s.n. 1. Săpătură lungă şi îngustă făcută pe ambele părţi ale unui drum, pentru scurgerea apei; p. gener. orice săpătură în forma de mai sus, făcută pentru scurgerea apei, pentru îngroparea unei conducte, pentru marcarea hotarului… … Dicționar Român
fund — FUND, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ♦ Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se răstoarnă… … Dicționar Român
înfige — ÎNFÍGE, înfíg, vb. III. 1. tranz. A face ca un obiect cu vârf ascuţit să intre adânc În ceva; a împlânta, a vârî. ♢ expr. A înfige mâna sau mâinile (în ceva) = a apuca (ceva) cu putere. ♦ A împlânta ceva într un obiect ascuţit. 2. refl. fig. (fam … Dicționar Român
lume — LÚME, lumi, s.f. I. 1. Totalitate a celor existente în realitate; univers, cosmos. ♢ expr. De când (e sau cu) lumea (şi pământul) = de (sau din) totdeauna; vreodată; Cât (e) lumea (şi pământul) = veşnic; (în construcţii negative) niciodată,… … Dicționar Român
